Conditii de internare si externare

Conditii de internare:

A. Servicii medicale spitaliceşti pentru patologia care necesită internare în regim de spitalizare continuă:
1. Spitalizarea continuă are o durată de peste 12 ore.
2. Asistenţa medicală spitalicească în regim de spitalizare continuă cuprinde îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic şi se acordă cu respectarea următoarelor criterii de internare:
a) naştere;
b) urgenţe medico-chirurgicale şi situaţiile în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest
potenţial, ce necesită supraveghere medicală continuă;
c) boli cu potenţial endemoepidemic care necesită izolare şi tratament;
d) bolnavi aflaţi sub incidenţa art. 109, 110, 124 şi 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu
modificările şi completările ulterioare, şi în cazurile dispuse prin ordonanţă a procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, care necesită izolare ori internare obligatorie, şi tratamentul persoanelor private de libertate pentru care instanţa de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital, precum şi tratamentul pacienţilor din penitenciare ale căror afecţiuni necesită monitorizare şi reevaluare în cadrul penitenciarelor-spital; bolnavii care necesită asistenţă medicală spitalicească de lungă durată – ani;
e) afecţiuni pentru care diagnosticul şi/sau tratamentul nu pot fi monitorizate în ambulatoriu sau spitalizare de zi.
3. Factorii de care trebuie să se ţină cont cumulativ în luarea deciziei de internare în regim de spitalizare
continuă sunt:
a) severitatea semnelor şi simptomelor prezentate de pacient;
b) predictibilitatea medicală a unei evoluţii negative, nedorite a pacientului;
c) nevoia pentru şi disponibilitatea analizelor/investigaţiilor diagnostice;
d) epuizarea resurselor diagnostice şi terapeutice în celelalte domenii de asistenţă medicală.
4. Pacienţii care prezintă un bilet de internare pentru spitalizare continuă vor putea fi programaţi pentru
internare, în funcţie de afecţiune şi de gravitatea semnelor şi simptomelor prezentate şi de disponibilitatea
serviciilor unităţii spitaliceşti solicitate.
5. Prevenirea spitalizărilor continue considerate evitabile se va realiza prin diagnosticare precoce, abordare, tratament şi monitorizare, respectiv supraveghere corespunzătoare, în ambulatoriu şi în spitalizarea de zi, după caz.
B. Servicii medicale spitaliceşti care nu necesită internare continuă, acordate în regim de spitalizare de zi:
1. Spitalizarea de zi are o durată de maxim 12 ore/vizită (zi).
2. Criteriile de internare în spitalizare de zi sunt:
a) urgenţe medico-chirurgicale ce necesită supraveghere medicală până la 12 ore în condiţiile stabilite în
prezentele norme, doar în unităţile sanitare cu paturi care acordă şi asistenţa medicală spitalicească în regim de spitalizare continuă;
b) diagnosticul nu poate fi stabilit şi tratamentul nu poate fi efectuat şi/sau monitorizat în ambulatoriu.

Conditii de externare:

Conditii externare
Medicii care îşi desfăşoară activitatea în spital au obligaţia ca la externarea asiguratului să transmită
medicului de familie sau medicului de specialitate din ambulatoriu, după caz, prin scrisoare medicală sau bilet de ieşire din spital cu obligaţia ca acesta să conţină explicit toate elementele prevăzute în scrisoarea medicală, evaluarea stării de sănătate a asiguratului la momentul externării şi indicaţiile de tratament şi supraveghere terapeutică pentru următoarea perioadă (determinată conform diagnosticului), informaţii care trebuie să se regăsească şi în foaia de observaţie clinică generală la epicriză.
Medicii care îşi desfăşoară activitatea în spital au obligaţia ca la externarea asiguratului să elibereze
prescripţiemedicală pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în ambulatoriu, conform
prevederilor legale în vigoare, dacă recomandă un tratament în ambulatoriu conform scrisorii
medicale/biletului de ieşire din spital, pentru o perioadă de maximum 30 de zile; prin externarea
asiguratului se înţelege externarea din spitalizare continuă şi spitalizare de zi, cu excepţia cazurilor
prezentate în structurile de primiri urgenţe. Pentru nerespectarea acestei obligaţii casele de asigurări de
sănătate reţin suma de 200 de lei pentru fiecare caz externat la care s-a constatat nerespectarea
obligaţiei.
Medicii care îşi desfăşoară activitatea în spital pot recomanda servicii de îngrijiri medicale la domiciliu prin eliberarea recomandării al cărui model este prezentat în anexa nr. 31 C la ordin, ca o consecinţă a actului medical propriu, în concordanţă cu diagnosticul stabilit şi în funcţie de patologia bolnavului şi statusul de performanţă ECOG al acestuia, cu precizarea acestui status. Medicii care îşi desfăşoară activitatea în spital pot recomanda îngrijiri paliative la domiciliu prin eliberarea de recomandări la ordin, ca o consecinţă a actului medical propriu, în concordanţă cu diagnosticul stabilit şi în funcţie de patologia bolnavului.